Interviu cu regizorul Bálint Botos

În 26 octombrie, de la ora 19, Trupa Szigligeti a Teatrului Szigligeti prezintă în premieră adaptarea la scenă a romanului „Lila ákác” de Ernő Szép. Scenariul realizat de Sándor Guelmino va fi montat pe scena Studioului Szigligeti de regizorul Bálint Botos, originar din Salonta, care semnează și regia apreciatului spectacol „Platonov”. De această dată, colega noastră Márta Fazakas l-a întrebat despre prima premieră a acestei stagiuni.

Care este cheia acestei povești pentru tine? Care a fost cea mai mare provocare?

Când Csacsinszky Pali și Manci Tóth discută despre dragoste, băiatul își explică sentimentele cu următoarea replică: „Eu aparțin fanteziei mele. Fac curte fantomelor. Mă îndrăgostesc de himere.” Cred că aceste fraze mi-au oferit cheia spectacolului. Prind viață amintirile unui bărbat care caută cale de scăpare din realitate în mod cât se poate de conștient.

Textul cu care lucrăm este o adaptare realizată de Sándor Guelmino după romanul „ Lila ákác” de Ernő Szép și drama omonimă semnată tot de autor. Deoarece în această versiune, există părți în care protagonistul se adresează direct spectatorului, la fel cum se întâmplă în roman când povestitorul îi vorbește direct cititorului, a rezultat o dramaturgie care oferă niște posibilități foarte interesante, transformând, de fapt, această piesă deosebit de poetică, dar cu o ironie strălucitoare, într-un spectacol epic.

Putem, este nevoie să transpunem această poveste din acel mediu specific budapestan de la începutul secolului trecut pe care piesa îl evocă, și care, după cum știm, avea o structură socială specifică, chiar și un limbaj aparte?

Nu vreau să scot elementul de nostalgie din piesă. Totodată, abordarea mea nu va fi a unui istoric. Cred că Ernő Szép a făcut mai mult decât să evoce Budapesta de la începutul secolului trecut: a scris un text viu al cărui subiect este la fel de actual astăzi ca în urmă cu 100 de ani. Nu înșiră pur și simplu categoriile sociale ale Budapestei de pe vremuri, ci, de fapt, le parodiază – e destul să ne uităm la numele cu semnificație, sau la personajele care folosesc un limbaj grotesc.

Nostalgia joacă și ea un rol foarte important în spectacol, protagonistul prezentând evenimente trecute, și devenind astfel, la rândul lui, nostalgic.

Este de-a dreptul impresionant modul în care atât textul, cât și nașterea acestuia ese profund marcat de sentimentul nostalgiei. Romanul lui Ernő Szép, publicat în 1919, este plin de nostalgie după anii dinainte de război. Totodată, protagonistul îi consideră pe aceștia drept o șansă pierdută. Mă impresionează reprezentarea vieții unei elite care își trăiește, de fapt, ultimele zile. Minutele dinainte de prăbușirea unui imperiu prind viață în această poveste de dragoste.

Când ai început repetițiile, ai avut vreo viziune concretă despre spectacolul ce urmează să fie prezentat în premieră în octombrie, și dacă da, care a fost acela?

Vreau să creez o lume în care, între toate amintirile adunate, strălucește și amintirea unei iubiri. Permite-mi să răspund cu un citat din roman: „Eu trebuie să fiu evreu aici. De ce? Când sunt singur și nu mă gândesc la asta, nu sunt deloc evreu, sunt un băiat a cărui patrie este iubirea și al cărui Dumnezeu este moartea”.

„Lila ákác” (Salcâm în floare) va fi jucat în premieră în 26 octombrie, de la ora 19, la Studioul Szigligeti. După prima reprezentație, publicul va mai avea posibilitatea să urmărească spectacolul în 27 octombrie de la ora 19, 10 noiembrie de la ora 19, respectiv 11 noiembrie de la ora 19. Bilete se găsesc la casieria teatrului, dar și online, pe www.biletmaster.ro.

Szép Ernő – Guelmino Sándor: Lila ákác (Salcâm în floare)

Regizor: Botos Bálint

Scenograf: Bajkó Blanka Alíz

Coregraf: Györfi Csaba

Cu: Román Eszter, Sebestyén Hunor, Tasnádi-Sáhy Noémi, Kardos M. Róbert, Kovács Levente Jr., Gajai Ágnes, Fábián Enikő, Molnár Júlia, Hajdu Géza, Kiss Csaba, Balogh Attila, Lajter Márkó Ernesztó, Kocsis Anna