A murit Károly Horváth

Ne-a părăsit Károly Horváth.

Un nume pe afiş. Compozitor: Károly Horváth.

Prieten.

S-a născut în Oradea, dar, dacă era nevoie, a fost odorheian, timişorean, budapestean, bucureştean, cetăţean din Zalaegerszeg sau Székesfehérvár (nici nu ştiu câte alte localităţi). Peste tot în serviciul muzicii, al teatrului. Venea acasă la Oradea cu modestie şi bucurie! Fugea să ajungă, şi deja pornea iar la drum, hoinărind cu disciplina partiturii şi înţelegerea omului. Îi fredonăm zilnic o melodie sau alta de-a lui, strecurate în sufletele noastre. Deja ştim – cântecele copilăreşti din „Clasa noastră” sunt melodiile ultimei noastre întâlniri. Atât a rămas nouă de la el.

Iar noi ne-am promis că, pe lângă melodii, îi înregistrăm şi faţa, şi omenia lui!

Dăm mai departe ce am învăţat de la el.

Să-i fie ţărâna usoară.

 

Károly Horváth s-a născut în 1950, în Oradea, atunci când – aşa cum declarase – „în restaurantul Transilvania, cânta primaşul Csicsa, şi cine se respecta, mergea vara la scăldat la al şaptelea baraj”. După absolvirea academiei de muzică la Bucureşti, a devenit colaboratorul emisiunii în limba maghiară a TVR. A înfiinţat formaţiile de muzică populară Concorde, Táltos şi Mákvirág, a fost dirijorul teatrelor din Sf- Gheorghe, Veszprém şi Zalaegerszeg, director al Teatrului de Păpuşi Griff. A compus muzică pentru peste două sute de piese de teatru, a lucrat aproape la fiecare teatru din Ungaria, România şi Voivodina, a compus muzică pentru filme.

Colaborările sale cu Teatrul Szigligeti

Compozitor: Ödön von Horváth: „Kasimir şi Karoline” (2009), Parti Nagy Lajos:”Mauzoleu” (2010), Friedrich Dürenmatt: „Marele Romulus” (2013), Giulio Scarnacci-Renzo Tarabusi: „Caviar şi linte” (2013), Molnár Ferenc: „Liliom” (2014), Tadeusz Slobodzianek: „Clasa noastră” (2015)

Dirijor: „Pribegii urbani”(2013), Kellér Dezső-Horváth Jenő-Szenes Iván: „Răpirea sabinelor” (2014).