Tóth Tünde premiată cu premiul Poór Lili

Tóth Tünde premiată cu premiul Poór Lili

Asociația Culturală Maghiară din Transilvania (EMKE) i-a acordat premiul Poór Lili actriței Tóth Tünde, membră a Trupei Szigligeti.

Ceremonia de decernare a premiilor EMKE a avut loc pe 13 aprilie, sâmbătă, la sediul asociației din Cluj-Napoca, unde Tóth Tünde nu a putut fi prezentă personal, deoarece în acea zi și în următoarea interpreta rolul Cecíliei în „Csárdáskirálynő” la Oradea. Prin urmare, după reprezentația din 14 aprilie, duminică, premiul i-a fost înmânat de către dr. Széman Péter, președintele național al Asociației Culturale Maghiare din Transilvania, și dr. Fleisz János, vicepreședintele Partium, pe scena Teatrului Szigligeti din Oradea.

Mai jos redăm textul laudativ scris de Novák Eszter, directorul artistic, care a fost citit duminică seara la Oradea.

La premiul Poór Lili acordat Tóth Tünde

Asociația Culturală Maghiară din Transilvania acordă unul dintre cele mai importante premii ale teatrului românesc, premiul Poór Lili, actriței Tóth Tünde de la Teatrul Szigligeti din Oradea. Este o mare onoare pentru premiantă, dar și pentru teatru și trupă, care o are pe Tóth Tünde ca membră de 25 de ani.

Ceea ce este cu adevărat minunat este faptul că avem privilegiul de a o cunoaște, de a lucra și de a gândi alături de ea, fiind inspirați de personalitatea sa excepțională și complexă.

Forța creativă a actriței nu stă doar în personalitatea sa, ci și în imaginația sa. Tóth Tünde dispune din plin de acest dar, pe care nu doar în munca sa de actor, dar și în regia sa, pe care o practică de mult timp, îl pune în valoare, demonstrând o fantezie sălbatică, jucăușă și poetică. Prin interpretările și regia sa, caută să se conecteze cu publicul, formează opinii și reflectă asupra lumii din jurul său, fără a-și lăsa vreodată inima acasă.

Fata din Oradea cu multiple talente a ajuns să studieze la Școala de Artă din Cluj-Napoca, fiind învățată de Bács Miklós, Spolarics Andrea și inconfundabilul Csíky András. La începutul carierei, timp de doi ani a făcut parte din trupa Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, iar apoi viața a dus-o pentru un an la Timișoara, pentru ca în final să se stabilească în Oradea, alături de familia sa în continuă expansiune. Aproape trei decenii de carieră în teatru, ce ar putea fi numită o soartă de actor, mai ales că este însoțită de responsabilitatea celor patru copii minunați – o soartă vulnerabilă. Trebuie trăite atât perioadele bune, cât și cele mai puțin bune ale teatrului, să participe la crearea unor spectacole mai puțin reușite, dar și să se întâlnească cu regizori buni și talentați, dar poate chiar mai des cu regizori indeciși și nesiguri – să experimenteze momente de entuziasm și eșec, să vină ani cu sarcini frumoase și importante, dar și perioade mai dificile.

În orice caz, a păstra o busolă interioară, pasiunea pentru teatru și abilitatea de a transforma îndoiala într-o energie creativă, de a nu rămâne niciodată fără întrebări, fără un mesaj esențial, de a nu face diferențe între roluri mari și mici, de a nu pierde curiozitatea originară, de a nu ceda în fața dificultății, de a nu lenevi și de a nu face compromisuri… asta înseamnă ceva cu adevărat mare și necesită o putere extraordinară.

Tóth Tünde are un auz absolut de fapt, dar îl are și într-un sens mai profund: auzul său interior nu o lasă niciodată singură, știe cum să separe esențialul de neesențial, valorosul de deșart, corectul de greșit. Munca sa artistică este un act moral.

Angajamentul său neobosit față de cultura maghiară și față de profesia sa este cu adevărat demn de numele premiului, care a fost purtat de Poór Lili, despre care soțul ei, Janovics Jenő (care a făcut la fel de mult pentru teatrul maghiar din Transilvania), a scris la un moment dat că atunci când Poór Lili a fost acuzată de spionaj și urma să fie arestată înainte de ultimul act al „Doamnei Camelia” la Arad, ea a ridicat din umeri și a spus: „Mă duc. Dar așteptați o jumătate de oră aici pe scenă, trebuie să mor un pic mai întâi.”