"Aș dori să trăiesc într-o lume în care această dramă nu este relevantă"

"Aș dori să trăiesc într-o lume în care această dramă nu este relevantă"

Pe 10 martie, Teatrul Szigligeti și Ansamblul de Dansuri din Oradea vor prezenta prima producție din acest sezon, o adaptare a lucrării lui Bertolt Brecht, regizată de actorul Balogh Attila. Spectacolul este realizat în coproducție cu Teatrul Szentendrei. Povestea, mascată sub forma unui thriller mafiot, ilustrează ascensiunea lui Adolf Hitler. Compoziția muzicală este semnată de Trabalka Cecília, decorurile sunt realizate de Golicza Előd, iar costumele sunt semnate de Gábor Zsófi. Asistentul regizorului este Szekeres Blanka, iar dramaturgul este Takács Réka.

Cum te simți în rolul de regizor când lucrezi cu colegii tăi, în comparație cu un regizor venit din afacerea teatrului? Deoarece începem să avem o relație de încredere solidă, procesul de creație decurge mult mai fluid.

Spectacolul are mulți actori. Cum ai reușit să reduci acest număr pentru a putea fi realizabil? A trebuit să stabilim minimul necesar pentru a reda această poveste fără a deteriora ceea ce Brecht propune. Ne străduim să oferim o producție de înaltă calitate, având resurse limitate. De asemenea, unii actori trebuie să își schimbe rapid rolurile, dar piesa oferă oportunitatea de a face acest lucru.

Brecht este adesea prezent pe scenele teatrale și pare mereu actual. Ce te-a atras în această lucrare? Mi-aș dori să trăiesc într-o lume în care această dramă nu ar fi relevantă. Ce este interesant în acest text, la fel ca în procesul istoric pe care îl reprezintă, este că poate fi citit din mai multe perspective: ca o ascensiune a unui om malefic, dar și ca o societate chinuită care, din cauza condițiilor în care se află, caută un lider precum Adolf Hitler.

Crezi că teatrul poate influența în vreun fel aceste probleme? Da, acest spectacol a fost creat tocmai pentru că toți cei implicați simt că este un subiect important despre care trebuie să vorbim și să gândim. Nu oferim soluții, aceasta nu este sarcina noastră.

Cum abordezi acest spectacol, care este simultan o dramă istorică și o poveste mafiotă? În acest sens, mă bazez complet pe Brecht. El a găsit o modalitate foarte practică de a rezolva această problemă, prezentând o poveste de mafioți cu multă ironie și amintind spectatorii prin subtitrări de evenimentele istorice care stau la baza scenelor. Și în Berlinul lui Hitler și în Chicago lui Arturo Ui, există puține referințe directe. În ciuda acestui lucru, cred că uneori un astfel de gest expresiv poate completa subtil subtitrările.

Cum descrii atmosfera acestui spectacol? Abordez piesa cu ironie și mi-aș dori ca spectatorii să ajungă să simpatizeze cu mafioții. Sper ca, mai târziu, să ajungă să realizeze cu uimire: "Doamne, eu pe cine susțin?"

 

Întrebări adresate de: Bozsódi-Nagy Orsolya