Arhiva de știri / Trupa Szigligeti


Arhiva de știri / Trupa Szigligeti 2021.03.25

Csongor și Tünde: încep repetițiile

În data de 25 martie au început repetițiile pentru ultima premieră a stagiunii 2020/2021 a Teatrului Szigligeti. Regia dramei clasice maghiare, „Csongor și Tünde”, este semnată de regizoarea de origine orădeană, Anca Bradu, premiera fiind programată pe data de 30 mai.

În literatura clasică maghiară dedicată teatrului există trei texte fundamentale care au determinat atât inovarea gândirii dramatice, cât mai ales impunerea limbii literare, care să reprezinte fibra culturală identitară modernă la inceputul secolului al XIX-lea. „Csongor și Tünde” este recunoscut ca unul dintre acestea. De aceea introducerea acestui poem dramatic în repertoriul unui teatru maghiar care sărbătorește 120 de ani de existență, devine un act spiritual de o maximă importanță. Cu atât mai mult cu cât teatrul orădean a reprezentat și reprezintă un spatiu al multiculturalității, o fericită întâlnire de idei și stiluri de reprezentare, care au îmbogățit vreme de mai bine de un secol harta spirituală națională și europeană.

În conceptul său, regizoarea propune o călătorie în timp, ca alegorie a drumului de cunoaștere de sine a pesonajului principal: „Voi proiecta călătoria identitară a tânărului erou romantic, ca pe drum de cunoaștere și înțelegere a derutei timpului, pe care îl parcurge orice tânăr al zilelor noastre. Csongor devine pentru noi reprezentantul sensibil și agitat al tinerilor secolului XXI, care își caută cu ardoare  puterea spirituală de a face față deziluziei și depresiei. În timp simbolic, în spectacolul nostru, această călătorie, va reprezenta durata unui secol, adică din anii 1920, anii impulsurilor moderniste în cultura europeană, până în actualitatea maladivă a lui 2020”.

Spectacolul „Csongor și Tünde” reprezintă a cincea colaborare între Anca Bradu și Trupa Szigligeti a Teatrului Szigligeti, regizoarea montând în trecut piesele „Kasimir și Karoline” (2009), „Cafeneaua” (2009), spectacolul premiat „Clasa noastră” (2015), respectiv „Cercul de cretă caucazian” (2017).