De ce este încă actuală povestea „A kiskakas gyémánt félkrajcárja”? – Adevăr, curaj și atitudine pe scenă

 

În interviul de mai jos, regizorul Dániel Halasi vorbește despre actualitatea acestei povești clasice, despre alegerea locului de joacă drept spațiu central și despre ce ar putea însemna astăzi „bănuțul de diamant” al unui copil.

---

1. De ce crezi că această poveste este atât de populară și mereu actuală?
Ne place să facem dreptate.

2. Despre ce este această poveste pentru tine, ca adult?
Despre stabilirea limitelor. Este o poveste de maturizare – la un moment dat nu ne mai putem amăgi, trebuie să ne asumăm viața și să acționăm.

3. Care a fost ideea sau imaginea din care a pornit spectacolul?
Fiind un proiect destinat în principal copiilor de vârstă preșcolară, am căutat un mediu în care aceștia pot trăi nedreptăți. Nu a trebuit să căutăm mult: locul de joacă poate deveni uneori un spațiu surprinzător de dur.

4. Ai modificat conștient povestea originală?
Textul semnat de Ágnes Réka Tóth urmează fidel povestea, cu mult umor lingvistic. Adaptarea aduce doar ajustările necesare. Este interesant că și cocoșul are un „as în mânecă”, cu care îl poate pune în dificultate pe pașa turc.

5. De ce este important ca cei mici să întâlnească teme precum dreptatea și puterea?
Nu ar fi neapărat important – dar oricum se întâlnesc cu ele. Astfel de povești îi ajută să înțeleagă că nu sunt singuri și că merită să lupte pentru ei înșiși.

6. Ce ar putea fi astăzi „bănuțul de diamant” al unui copil?
Însăși copilăria. Sunt supuși multor stimuli și presiuni, iar această valoare – libertatea de a fi copil – se poate pierde ușor.

7. Ce mesaj transmite spectacolul adulților?
Adesea acceptăm ierarhiile și le transmitem copiilor să nu se opună. Poate că acest spectacol ne reamintește de simțul dreptății din copilărie și ne încurajează să luptăm unii pentru alții.

8. Ce experiență ai vrea să ia publicul cu el acasă?
Multă energie.

9. Despre ce speri să vorbească copiii după spectacol?
Sper să cânte ca niște cocoși – și în acel „cucurigu” să fie cuprins totul.