K-Arcok

Teatrul de Dans Europa Centrală

Máté Mészáros: InSoundOut

Cine este dansatorul atunci când nu dansează? Ce anume îi defineşte caracterul, şi cum poate fi această personalitate umană, dezbrăcată, reprezentată pe scenă ca dansator, dar fără dans?

În viaţa lui László Mádi, dansul joacă un rol esenţial. Totuşi, de această dată, coregrafia abordează istoria dezvoltării lui ca dansator printr-un alt mijloc, şi anume muzica. Spectacolul se desfăşoară pe o masă pe care se află mijloacele exprimării, instrumentele muzicale ale dansatorului, iar mesajul mişcărilor este transmis publicului prin muzică. Spectacolul ia formă în sufletul spectatorilor, care, de această dată, nu percep coregrafia acustică-motorică cu ochii, ci cu urechile şi întreaga prezenţă, fiind şi ei invitaţi să participe la acesta. Coregrafia lui Máté Mészáros devine aşadar mai mult o sărbătoare comună, decât un spectacol de dans propriu-zis.

Prezintă: Mádi László

Scenografie: Mészáros Máté

Lumini: Fogarasi Zoltán

Consultant artistic: Mikó Dávid

Coregrafia: Mészáros Máté

 

Csaba Molnár: LILITH

Un om – o femeie – o dansatoare stă în spaţiul gol definit de pereţii teatrului. Aşteaptă cu răbdare ca martorii săi – spectatorii – să-şi ocupe locurile, iar ea să poată începe să se desfăşoare. Corpul şi personalitatea ei servesc ca mijloc prin care – sau cu deschiderea cărora – se racordează la un canal colectiv de informaţii. Proiectează şi transmite imagini, senzaţii, gânduri, opinii, probleme din fluxul de informaţii al trecutului, prezentului şi viitorului, informaţii acumulate, dar nedigerate, care dau naştere la haos şi confuzie. Nu ne oferă o opinie concretă, incontestabilă, dar prezintă opţiuni şi soluţii posibile. Diversitatea evenimentelor, prezentarea simultană a alternativelor diferite reprezintă, de fapt, opinia. Similar caracterului străvechi al lui Lilith, controversat şi interpretat în foarte multe feluri – un demon femeiesc, o zeiţă sumeriană, zeiţa vânturilor din înălţimi, o vrăjitoare. Este simbolul femeii educate, puternice, dar şi al emancipării.

Prezintă: Jakab Zsanett

Scenografie: Molnár Csaba

Lumini: Fogarasi Zoltán

Coregraf: Molnár Csaba