Interviu cu regizorul Forgács Péter despre premiera de Revelion

Dacă ne uităm la cariera Dvs. ca regizor, observăm că sunteți în permanență preocupat de teatrul muzical. Opiniile despre genul operetei sunt, de multe ori, contradictorii. Dvs. cum îl abordați?

Opinia mea despre operetă este clară: iubesc opereta, și în general, îmi plac spectacolele în care evenimentele sunt povestite prin muzică, iar personajele sunt și ele, într-un fel, reprezentate prin muzică. Din acest punct de vedere, nici nu mai contează dacă vorbim despre o operetă cu elemente tragice sau una comică.

Se va simți acest lucru și în producția orădeană? Adică, muzica va juca un rol mai important decât dialogurile?

Da, cu siguranță. „Gül Baba” are o poveste foarte simplă, a unui conflict amoros binecunoscut, pe care nu o povestesc acum, mai bine las muzica să o spună în locul meu. În timp ce o pregăteam, simțeam că este, de fapt, o poveste a muzicii. Mai mult, Huszka Jenő, împreună cu colaboratorul său permanent, Martos Ferenc, a scris această operetă cu tendințe clare de operă. În „Gül Baba”, totul se întâmplă cu și prin muzică.

La prima vedere, opereta pare un gen distractiv, ușor, însă aceste povești aparent superficiale poartă și mesaje importante. Cum se creează echilibrul dintre aceste două aspecte?

 

Într-adevăr, pe lângă povestea de dragoste, „Gül Baba” are și un mesaj profund, care merită să fie pus în valoare în teatru. Însă acest conflict etnic-religios care apare în operetă este cumva înălțat de muzică, astfel încât nici nu îi mai simțim profunzimea reală. Nu ne apasă sufletul, ci ne ajută să vedem problema așa cum este. Ne va fi ușor să ne identificăm atât cu tinerii din spectacol, cât și cu înțeleptul Gül Baba, atât de mult încât cred că dacă urmărim acest spectacol până la sfârșit, ne purificăm. Va fi un sentiment minunat cu care vom intra în magia infinită a Revelionului.